Scrisoare ţie Mănduţule…

Liviu îţi transmitem ţie, noi prietenii tăi, că ne e dor de tine, deşi parcă ieri te-am văzut.  Ştim că îţi plăceau maşinile, motoarele şi fetele frumoase. Îţi plăceau prietenii, ieşirile şi distracţiile. Îţi placea viaţa şi erai plin de pozitivism. Dar brusc, ai renunţat la toate astea şi ai plecat.

Ştim că mai era puţin şi ne pregăteam să îţi sărbătorim ziua de naştere, toţi prietenii erau bucuroşi că vom fi din nou împreună, toţi prieteni tăi buni care acum te-au condus acum pe ultimul drum.

Liviu dacî ne vezi, uită-te la noi cum ducem pe umeri sicriul în care eşti tu, te conducem către locul în care amintirea ta va rămâne veşnic. Uită-te în urma ta, uite-l pe Tibi, uite-l pe Cătălin, uite şi fetele cu care ne întâlneam seară de seară la 23 şi ne simţeam bine. Uite-i pe părinţii tăi cum se uită după tine cu durere în privire, ştiind că nu te vor mai vedea niciodată.  Uite sute de prieteni care ar fi vrut să vină la nunta ta şi să te felicite pe tine şi pe soţia ta…uite-i acum cum plâng în urma sicriului tău şi sunt alături de tine.

Lacrimi firebinţi care ard pământul acolo unde cad, durerea paşilor care fărâmă asfaltul pe care roţile scoteau fum.

Uite-i pe prietenii tăi cu motocicletele, uite-i cum merg înaintea ta către cimitir, uite-i cum îşi distrug cauciucurile scoţând fum, aşa cum vă plăcea vouă să faceţi când vă întâlneaţi.

Uite-i Mănduţule, uită-te la ei pentru ultima oară, ei nu te vor mai vedea decât în fotografii, tu pe ei niciodată…să veghezi de acolo de sus asupra celorlalţi motociclisti, să ai grijă de ei să nu mai păţească ceva.

Să nu te schimbi Mănduţule, rămâi aşa cum te ştim cu toţii, frumos şi cuminte. Cândva ne vom întâlni cu toţii să mai facem o „liniuţă”.

Odihneşte-te în pace prietene drag, acum când motoarele au tăcut. Toţi prietenii tăi te iubim.

Lasă un răspuns